Muieţi-s posmagii 2011

by

S-a întâmplat în toamna asta, într-o zi însorită de weekend. Ieşisem cu fi-mea (patru ani şi jumătate), care de puţin timp învăţase să meargă pe bicicletă fără roţi ajutătoare. Deşi nu mai trebuia ţinută de şa, de la spate, fetiţa avea încă un mers şovăielnic şi de aceea mă ţineam repejor după ea, pentru siguranţă; … Read more

Tactica de a face sexy tehnica

by

(articol uşor perimat, mi-a intrat în Playboy anul trecut)

Cine a zis că vremea reclamelor sexy a trecut? Cine a dat verdictul că gata, s-a terminat cu erosul (şi magia) din spoturile video? Cine s-a resemnat cu gîndul că organisme castratoare precum CNA pot suprima bucuria împărtăşirii de impresii între iubitorii de frumos, fie şi sub formă de ademenire mercantilă?

Între consumator şi advertiser nu încap iluzii, în cazul acestui dezinteresat comerţ de fantasme. Cel dintîi e conştient că produsul care-i este publicizat cu o fată dezbrăcăţică tolănită deasupra – în realitatea de dincoace de ecran îi va fi vîndut… fără fată! Iar cel din urmă îşi asumă riscul de a fi luat “în neserios”, precum negustorii acelor centrale termice rămase în conştiinţa publică necum prin succesul de piaţă, ci prin sloganul „Căldurică de la păsărică”. Căci tocmai! Nu doar dinspre băuturile tari sau produsele de frumuseţe, redute greu de înfrînt ale marketingului libidinal, vin cele mai recente exemple de revigorare a genului. Ad Guru a pescuit pentru prietenii săi dragi nişte perle ale publicităţii din sfera mărfurilor tehnice… chiar tehnologice.

Primul spot dezvăluie visul de aur al meseriaşilor din domeniul

Read more

Miercuri se lansează Primul job (Ed. Art) @Green Hours 17:30

by

Miercuri 22 iunie la 17:30, în curte la Green Hours, Editura Art lansează Primul job, cel mai proletar volum din seria “Prima dată”. Vino să îi cunoşti pe cei care şi-au povestit primul job în carte. Şi, dacă ai şi tu o experienţă laborioasă demnă de povestit, atunci va fi momentul!

newsletterjob2011iunie

Primele dăţi de pînă acum au fost dedicate unor experienţe atractive, cu prestigiu – ca să zic aşa – pozitiv. Primul fum, prima beţie, primii blugi… – iată prilejuri de evocări mai degrabă hedonice. Prima dezamăgire în dragoste… Cine nu-i păstrează un aftertaste dulceag, dincolo de nuanţele amărui, – ăla nu e om. Iar Prima călătorie în străinătate – acest adevărat hagealîc de făgăduinţe, cine nu-l apreciază – ăla nu-i român! (Ca să nu mai spun că editura are în perspectivă şi Primul porno…)

M-am bucurat cînd, după această serie pleziristă mi-a fost încredinţată întocmirea unui volum Primul job. Să etalezi pe tejgheaua librăriilor dragostea

Read more

I.B. Lefter, Dimov şi postmodernii. Minus un chiulău.

by

Marţi seara, la Biblioteca de la Litere, s-a lansat o serie de cărţi pe care Ion Bogdan Lefter le-a îngrijit: vol. I şi II din integrala poetică Leonid Dimov; respectiv le-a scris: 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu şi O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească (toate apărute … Read more

Jazzappella – vocile care dau swing Crăciunului

by

Jazzappella – Sa ninga iar

Asculta mai multe audio jazz

Zoltan Andras ştie să prepare şi alte feluri, decît Sarmalele Reci. Jazzappella este un grup coral-jazzistic condus de vocalistul Sarmalelor, cel care (vechii melomani îşi amintesc) a debutat ca pianist într-un cvartet învingător la Festivalul-Concurs Sibiu 1992. Se pare că, între timp, activitatea de cîntăreţ şi frontman al unei trupe de mare popularitate i-a deschis lui Zoltan apetitul pentru cînt vocal. Primul aranjament a cappella (exclusiv vocal, fără instrumente) – l-a compus chiar pentru Sarmale, în 1996.

Peste zece ani, Zoltan Andras inaugurează proiectul Jazzappella, sub formă de octet, cu care susţine o serie de concerte

Read more

Noua antologie de la Editura Art: o falsă carte de vilegiatură

by

prima-calatorie-final-cu-parteneri

Prima mea călătorie în străinătate e noul volum colectiv din seria “Prima dată” a Editurii Art, reunind textele unor oameni de litere din mai multe generaţii. Cartea cu 30 de coautori se lansează marţi, 2 nov. ora 18:00, la MŢR.

Coordonată de Bogdan Iancu, culegerea de mărturii ale depeizării are o clară miză antropologică şi promite lecturi delectabile, diferite de obişnuitele senzaţii procurate de literatura impresiilor de călătorie. În Inventarul care ţine loc de prefaţă, Bogdan Iancu rezumă:

“Prima călătorie în străinătate are loc în anii ’30, ultima în septembrie 2010.

Obiectivele călătoriilor: turism de

Read more

Cum am ajuns între Romanian Junkies (apud Andrei Oişteanu)

by

Recent apărutul volum Narcotice în cultura română al lui Andrei Oişteanu (Polirom) se profilează deja ca unul dintre evenimentele editoriale majore ale anului, cu mari şanse de a deveni scandalul cultural al lui 2010. La primele impresii de răsfoire, aş spune că e o carte (dimpotrivă…) super-lucidă, care pune ordine şi impune standarde. Sînt motive … Read more

Despre vuvuzele (leapşa de la Comanescu)

by

Pe noul său site (mai orientat spre branding, imagine şi positioning), Iulian Comanescu observă că vuvuzeaua (surla africană) funcţionează ca simbol, deşi neoficial, mai eficient decît mascota canonică a Campionatului Mondial 2010 sau alte elemente de ID confecţionate de statul sud-african. După care – şut către mine cu un tag, pentru care îi mulţumesc.

Vuvuzeaua (fie-mi îngăduită românizarea, la momentul scrierii acestor rînduri, Google îmi numără 2270 de utilizări ale acestui neologism) e genul de artefact ambiguu, la graniţa dintre cultură populară şi industrie. La acelaşi statut se pot califica şepcile acelea cu panaş, care par a fi tot invenţie sud-africană. Unii comentatori şi redactori sportivi ne-au informat deja că, la origini, vuvuzeaua e un instrument tribal confecţionat din coarne de antilopă. Colegii lor din altă tabără ne-au relatat cum că e un gadget de microbişti, de cumpărat la intrarea în stadion, şi care se produce de către un anume fabricant sud-african (un alb cu nume olandez, pesemne vreun descendent al burilor). Schematizînd la maximum, să ne închipuim că boşimanii şi zuluşii urbanizaţi, atunci cînd merg la meci, regăsesc o parte din atmosfera şi setarea mentală generală a ritualurilor ancestrale. Necesitatea unui instrument ritualic, care să creeze acea comuniune de vibraţie amplă,

Read more