Păunescu și publicitatea

by

(Dilema Veche, 16 noiembrie 2010; Publi-Cetatea. Branduri de poveste, Integral, 2019) Am spus-o – nu o dată – în timpul vieții sale. O repet acum, postum: Adrian Păunescu este unul dintre cei mai citaţi şi mai pastişaţi autori români; şi unul dintre cei mai influenţi retori ai noştri, care a fecundat, cu grandilocvenţa şi patosul … Read more

Statuia lui Păunescu pe un soclu de pixeli

by

Noul topic „bustul lui Păunescu” din social media îi înalță oarecum o nouă statuie, una digitală, bardului de la Bârca. Ambele tabere, și cei pro-, și cei anti-Păunescu, participă la această construcție de fum, acceptând și rostogolind ambiguități și semi-adevăruri. O primă ambiguitate ar viza ideea de interzicere a statuii, prin care se confundă o … Read more

„Țara te vrea prost” – cel mai citat vers al Sarmalelor Reci

by

(și al meu ca textier) Sarmalele Reci au lansat live cântecul „Țara te vrea prost” (Iordache/Dumitrescu) în 1993. De multe ori este datat cu 1995, an în care a apărut albumul cu același titlu (debutul discografic al Sarmalelor, votat periodic de către jurnaliștii muzicali în topul 10 al celor mai bune albume de rock românești). … Read more

Blazzaj – concert cu lansare de dublu vinil!

by

Pe 15 septembrie, trupa Blazzaj atacă Bucureștiul, pentru a lansa noul lor album (dublu vinil) cu un concert în Control! De ce timișorenii de la Blazzaj merită toată atenția? Mai întâi, pentru trecutul glorios În toiul anilor 90, Blazzaj apare din creuzetul mereu frământat al muzicilor alternative din Timișoara, cu toată creativitatea și pofta de … Read more

Problema textului

by

Fragmente din studiul „Unde-s pistoalele? Escapism și negociere în folk-rockul haiducesc dinainte de 1989”, apărut în AA.VV., Cultura de masă în „Epoca de Aur”, PostModernism Museum Publishing House, București, 2019

foto: arhiva Andrei Partoș / andreipartos.ro

Textele, libretele și tematica muzicii folk-rock erau principalele ținte ale cenzurii exercitate de forurile cultural-ideologice. Este cvasi-unanim știut faptul că textele trebuia să se conformeze unei anumite linii doctrinare, să nu promoveze idei periculoase pentru regim, să nu incite la revoltă etc.

Din capul locului merită spus că vigilența cenzorilor nu a fost constantă în cele trei decenii jumătate vizați de studiul de față. De exemplu, la mijlocul anilor ’60, exigența maximă viza exprimarea în limba română, ceea ce îi permitea ingeniosului Dorin Liviu Zaharia să prezinte la aprobat celebrele lyrics-uri aproximate fonetic ale unor

Read more

Chestiunea folclorului

by

Capitol din studiul „Unde-s pistoalele? Escapism și negociere în folk-rockul haiducesc dinainte de 1989”, apărut în AA.VV., Cultura de masă în „Epoca de Aur”, PostModernism Museum Publishing House, București, 2019

Mai întâi – o contextualizare. Anii ’60 sunt în România, ca și pe plan mondial, deceniul apariției formațiilor vocal-instrumentale (FVI), fasonate după modelul britanic (The Shadows[1], The Beatles etc.) care, în acea vreme, tocmai cucerea lumea (și care iradia

Read more

„Mai bine viu decît mort” – un cîntec din capsula timpului

by

Cântecul „Mai bine viu decît mort” (albumul Vaca, A&A, 2003) este una dintre ultimele compoziții ale lui Iordache pentru Sarmalele Reci (eu sper să fie și altele pe viitor, de aceea nu am zis ultima-ultima).

Este un „punkuleț” melodic, căruia Zoltán și Emil i-au făcut o orchestrație mai complexă, ceea ce îl apropie de un fusion mai pop-rock-așa… Important este că Zoltán a avut ocazia să-și pună în valoare vocea „frumoasă”, dar și să „muște” vehement pe alocuri. Intrat pe mîna maestrului Victor Panfilov, cîntecul a primit o

Read more

Dan Andrei Aldea – artist subversiv

by

Despre ce nu am apucat să vorbim cu Dan Andrei Aldea DAA a suferit în 1979 interzicerea discului „Zece arici înamorați” (din cauza scherzo-ului de față B, „Noi nu ne temem”, al cărui umor „șopârlistic” prefigura optzecismul) și, drept consecință, retragerea întregului tiraj de pe piață la câteva zile de la lansare. În primă instanță, cântecul … Read more

Sarmalele Reci – MTV Is My Friend

by

muzica: Emil Viciu

text: Florin Dumitrescu


Nimeni, nimica, nicicînd, niciodată,
nu crede să poată,
nu poate să creadă
că viața lui Cristi a fost salvată
de catre MTV…

Nimeni, nimic, niciodată, niciunde,
nu spune că poate,
nu poate răspunde
dac-a fost sau dacă nu o minune
ca la MTV…

Cît pe ce să-și taie venele,

Read more

Eminescu în publicitate

by

articol publicat în IQads, 14 ianuarie 2015
În publicitatea românească, Mihai Eminescu este unul dintre cei mai prezenți autori: fie prin citate, fie prin parodii, fie prin evocări ale figurii poetice. Ca toate valorile patrimoniului național, Eminescu are putere de influență și înrâurire asupra conștiințelor. Ce să mai! Chiar și atunci când e pastișat, ironizat, ridiculizat etc., Eminescu vinde.
Însă Eminescu este mai special printre giganții culturii. Pe Einstein nimeni nu se sfiește să-l caricaturizeze în reclame, cu părul său vâlvoi și ochii larg deschiși a inspirație; la fel, pe Newton, în momentul în care-i pică măru-n creștet sau pe Leonardo pensulând la Gioconda etc. Cu Eminescu treaba stă mai complicat: el este figura sacrosanctă a culturii românești, totemizat și tabuizat în peste un secol de propagandă națională. Publicitatea, aflată la mijloc între cultura populară (din care se inspiră cu larghețe) și cultura oficială (pe care o respectă cu prudență), s-a văzut nevoită să oscileze, în cazul lui Eminescu, între cele două perspective, de multe ori contradictorii.
În anii ‘90 și primii ani ai noului mileniu, au predominat citatele, de cele mai multe ori parodice, din opera poetică a lui Eminescu, și anume versurile cele mai cunoscute, intrate în folclor:
„Toate-s noi şi NEI sînt toate”

Read more