Dintre păcatele capitale ale automobiliştilor faţă de biciclişti, acesta e poate cel mai grav: ispita de a depăşi o bicicletă (prin stînga), pentru a vira apoi imediat dreapta. Vizualizezi schiţa în minte, dragă cititorule? Hai, ca în desenaşele de la examenul de sală: în dreapta se face un drum secundar, maşina e în spatele bicicletei care merge regulamentar pe banda dreaptă (rezervată vehiculelor lente). Biciclistul nu semnalizează din mînă (sau din far, dacă e cazul) intenţia de a vira dreapta: deci va merge înainte, pe banda lui. Situaţie în care, la examenul de sală, orice candidat normal ar bifa conştiincios răspunsul “mă angajez în viraj de pe banda întîi, după ce trece biciclistul”. Cîţi însă bifează această opţiune şi în realitatea trăită, după ce s-au văzut cu permisul în buzunar?
Tu, automobilistule care citeşti aceste rînduri, ce ai face? Pentru binele tuturor, şi mai ales al tău, îmi doresc să
Uncategorized
Înainte de Michael Jackson… şi după el: Manu Dibango
Saxofonistul Manu Dibango a fixat definitiv Camerunul pe harta muzicii. După ce a cîntat jazz în anii ’60, a dat lovitura mondială în 1972 cu Soul Makossa, considerat primul cîntec în stil disco din istoria muzicii. Manu Dibango a cîntat cu multă lume bună, de la Paul Simon la Herbie Hancock. Aici îl admirăm alături de orchestra lui Johnny Pacheco, cu o variantă mai latino a hitului său afro (am ales-o pentru smanesul cîntării, deşi se îndepărtează de caracterul tribal repetitiv al versiunii proto-disco iniţiale).
Acuma. Soul Makossa era unul dintre cîntecele pe care se antrena la dans tînărul Michael Jackson (se ştie de asemenea că exersa mult pe James Brown şi Earth Wind and Fire, alţi tătici ai genurilor negroide). Citarea temei din Soul Makossa în Wanna Be Starting Something e o opţiune care saltă şi îmbogăţeşte componistic una dintre cele mai dansante piese ale albumului Thriller (1982), destinată să devină uvertura
Direcţia 5 – În niciun caz
Dacă e să dau poveţe unui ucenic textier, i-aş zice să evite negaţiile şi cuvintele antipatice, cum e acest adjectiv pronominal nehotărît şi negativ, cu noua lui grafie, încă nedigerată. Dar asta e: “în niciun caz” e versul-leitmotiv al refrenului şi povaţa nr. 1 pentru textieri zice că, vrei-nu vrei, ăsta e titlul cîntecului! Am … Read more
Cine deschide portiera în faţa bicicliştilor e un tembel
Nu vorbesc de simpli zăpăciţi; cei care, ca în vechea reclamă la Smash, pot rupe portiera din neatenţie. Există automobilişti cu atenţie acută, dar selectivă: dacă, după ce au parcat pe banda întîi, văd în oglinda din stînga apropiindu-se un alt automobil sau barem o motocicletă – în fine, un vehicul cu oareşce greutate – aşteaptă resemnaţi, cu portiera abia întredeschisă, să treacă pericolul. Bicicliştii nu-i sperie. Bicicliştii să facă bine şi să-şi verifice rapiditatea reflexelor în faţa rapidităţii descinderii Măriei-Sale Tembelul Auto.
Am păţit-o cam acum 8 ani pe Baba Novac, în dreptul florăriei (acum e un BCR). Am ajuns în patru labe, iar bicicleta aruncată cît colo. Norocul meu e că în stînga nu circulau maşini sau – Doamne fereşte – troleibuzul… Mă dureau toate încheieturile, abia mă abţineam să
Sarmalele Reci în Cuptor
Meniul pe iulie al Sarmalelor Reci, proaspăt servit de Zoltan Andras: 10 iulie h 19:00 – Bucuresti TVR “Atentie, se cinta!” – Sarmalele Reci live la TVR 11 iulie h 20:45 – Cluj, Iulius Mall – concert in Miscarea de reciclare 20 iulie h 17:00 – Bucuresti – studio City FM – Sarmalele Reci live … Read more
Cum am ajuns manelist
De cîţiva ani m-am nimerit într-un soi de horă pe care mă văd nevoit s-o joc. Pornind de la principii indiscutabile în societatea de azi, precum libertatea de expresie şi dreptul la afirmarea liberă a propriei identităţi, am apărat manelele şi i-am avocăţit teoretic pe manelişti, faţă cu valul de reacţiune puristă (uneori chiar rasistă) a anti-maneliştilor.
Există redute pe care le-am cucerit cu greu şi discuţii care merită încă toată zbaterea: perspectiva socio-istorică asupra moravurilor “de baştan” pe care fosta clasă asuprită (înrobită) le-a deprins de la clasa dominantă; şi responsabilitatea istorică faţă de socio-etnia romilor/robilor. Nu e fandoseală europenistă, nu e mimetism
Negrita – Radio Conga
Abia întors din Italia, vă împărtăşesc o descoperire muzicală din seria “ce poate să mă mai extazieze după Jovanotti şi Ligabue”: i Negrita (cum spun ei cu articolul hotărît anaforic). Italofonii sînt avantajaţi. Pentru eventualii doritori din rîndul celorlalţi, pot traduce al massimo partea de rap din final. Evident, by request…
Tu meritavi di più, ma adesso shock!
Al rientro da uno spot… abiti dentro a una favela…
Finita l’era di Helldorado, nel piano B tu non sei convocato.
E canta d’amore la radio, amore per chi? Le rockstar vestono chic e il vetro è sempre più oscurato…
Ma nell’arena s’alza un canto: ”Niente paura qui va tutto bene!”
E’ in onda Radio Conga
Cine îi claxonează pe biciclişti e un ghiolban prost
… un ghiolban dezrădăcinat şi frustrat, nu un ţăran. Să ne înţelegem: un ţăran de la ţară are destul de a face cu bicicliştii pe uliţe, ca să nu îi considere nişte marţieni. Numai ghiolbanul daciot la cap (indiferent că între timp a propăşit la mărci mai ilustre) simte impulsul de a lătra cu aparatul sonor în dotare. La fel de natural ca un cîine maidanez prigonit pe străzi, subspecie cu care de altfel împărtăşeşte inadaptarea şi statutul de corcitură socială.
Ambiguitate legislativă. Codul rutier interzice să îi claxonezi biciclişti la mai puţin de zece 25 de metri distanţă. Da, dar în altă parte codul rutier interzice cu totul clacsonatul în oraş. E de îndeajuns această confuzie normativă, pentru ca melteanul daciot-la-cap să eludeze întreaga chestiune şi să se simtă liber să latre, să mugească şi să behăie cît îl ţine muzicuţa.
Spiritul reglementării. Nu trebuie să fii supradotat intelectual ca să înţelegi noima
E posibil turism după comunism? (vezi în Dilema)
Poate cam structuralist, dar nu din cale-afară: cam aşa mi-a ieşit eseuaşul din cea mai nouă Dilemă Veche despre turism (Turismul românesc – pe cai mari). Simona Sora, coordonatoarea numărului, l-a aşezat ca articol de fond într-un grupaj alcătuit cu participarea unor cunoscuţi scriitori, conţinînd articole testimoniale şi mini-compuneri despre cum au petrecut, cum îşi … Read more