De ce timișorenii de la Blazzaj merită toată atenția?
- Mai întâi, pentru trecutul glorios
În toiul anilor 90, Blazzaj apare din creuzetul mereu frământat al muzicilor alternative din Timișoara, cu toată creativitatea și pofta de experiment tipică mediului artistic de pe Bega. Pentru cine încă nu știe, numele Blazzaj este palindromul expresiei jazz alb, o etichetă care evidențiază autoironic reverența cats-ilor timișoreni față de marele jazz afro-american. (Există și o conotație de blazare, care se justifică mai ales în stilul cântului vocal.)
Blazzaj dă tonul trendului nouăzecist de acid jazz românesc care a adus în prima linie o nouă generație de muzicieni solizi, pe atunci în curs de afirmare. Astfel, Blazzaj a beneficiat de contribuția seminală a saxofonistului Edi Neuman și a basistului Florin Barbu. Formulele ulterioare au continuat căutările stilistice și s-au pregătit…
- Mai apoi, pentru Întoarcerea Omului-Furnicar
Am avut ocazia să ascult iarna trecută Blazzaj în Quantic și am avut o seară perfectă.
Combinația funky dintre fusion-jazzul asigurat de cvintetul instrumental și rap/hip-hopul cu accente de Sprechengesang al frontmanului Tavi Horvath mi-a mers la suflet.
Acea seară cu Blazzaj mi-a potolit deopotrivă plăcerea de meloman și atenția mea față de lyrics.
Ca textier implicat în social, mi-a făcut o enormă plăcere să aud că noul Blazzaj abordează critic tematici care ard actualitatea, precum consumerismul, abuzurile corporatiste și demența imobiliară.
Omul Furnicar (în sensul de om-tapir, dar și de haotic mușuroi uman) este una dintre multele trăsnăi din versurile lui Horvath, baroce și bizare, care vor merge la suflet fanilor lui Zappa.
Majoritatea cântecelor din setlist se regăsesc pe cele patru fețe ale albumului Întoarcerea Omului Furnicar (dublu vinil, Trei Bețivi, 2023).
Vineri, 15 septembrie, voi fi în Control să iau autografele „Soldaților de funk” pe copertă.
Ne vedem în sală!