textier.ro

Victoria în cazul Al. Vakulovski nu fusese încă pe deplin savurată, că a apărut un nou motiv de  necaz pentru comunitatea intelectualilor basarabeni de la noi (şi a prietenilor lor de aici): familia lui Vladimir Bulat (excelent teoretician al artei) a rămas dezbinată de o parte şi alta a Prutului, din cauza procedurilor birocratice umilitoare, desprinse parcă din Kafka, cu care îi împilează statul “molotovean” prin aşa-numitul Birou Migraţie şi Azil. Evenimentul Zilei a pus reflectorul peste persecuţiile la care sînt supuşi doamna şi domnul Bulat, asemeni altor intelectuali moldoveni, cu care mica “respublică” s-ar putea făli.

MOMENT DE DESTINDERE: în martie-aprilie, în pregătirea campaniei “Cetăţenie pentru Al. Vakulovski” i-am dat lui Mugur Grosu o listă de sloganuri, printre care “Primiţi-l pe poet în cetate” părea favorită. Cînd delegaţia tinerilor scriitori a ajuns cu petiţia la Cotroceni, nişte probleme de familie m-au reţinut departe de ei, aşa că i-am trimis repede lui Mugur un SMS de încurajare (şi ca semn să nu mă mai aştepte):

Baftă şi pizdeţ!

… ca să aflu mai tîrziu de la Alexandra Olivotto că urarea mea informală (trimitere la romanul lui Sandu) a fost preluată ca slogan mobilizator al mişcării. (Se pare c-a funcţionat…)