textier.ro

După alegerile din 2004, a căror finală i-a opus pe Adrian Năstase şi Traian Băsescu, am scris Adrian Băsescu. Zoltan Andras a făcut muzica, Sarmalele Reci au cîntat-o, radiourile “alternative” ale vremii au dat-o… cam două săptămîni, după care au scos-o din playlist, cu pretextul că “totuşi, frate, noi nu dăm manele”…  OK, am înţeles, sînt prietenii noştri şi trebuie să-şi ia şi ei leafa (între timp nu şi-o mai iau nici pe aia)…

Care e însă faza?! Astăzi multe dintre numele politice mixate în text sînt date uitării, în frunte cu Adrian (Năstase). Pruteanu a decedat, (Rodica) Mantale s-a măritat, abia puţini anglofili înrăiţi mai ghicesc cine e Tony şi Margaret din distihul cu prim-miniştri! Rîdem de “Silvio Becali”, dar ia te uită că Silvio (Berlusconi cel cu AC Milan) e “arrivederci Roma”, iar Becali (cel cu FC Steaua) e halit din urmă de Diaconescu (cel cu OTV, DDTV şi PP). Iar Antonescu din versul final, care se voia a-l evoca pe belicosul şi mult statuificatul Ion,… azi ar fi identificat de toată lumea cu diafanul Crin.

Aşadar! Mă bate gîndul să updatez versurile. Caz în care… cum aş mai intitula cîntecul? Sugestii, careva? Ascultaţi, prindeţi algoritmul şi… băgaţi! Cîştigătorului/-oarei – un loc în faţă la următorul concert al Sarmalelor.

(Textul e tot pe Youtube, la info.)

UPDATE 18-12-11: O să tăiem şi versul “Vaclav Mălaimare”. Dintre cei doi oameni de teatru, Mălaimare a ieşit din politică, iar pt. Vaclav (Havel) a căzut definitiv cortina 🙁 Viaţă lungă marelui MM de la un admirator al său din vremea Fetei din Andros. Un gînd pios pt. VH, (in)sufleurul idealurilor noastre. Cît timp ele ne rămîn vii, şi el aşijderea.