Am lucrat mult “pe” Philips. E un client pe care l-am slujit în două agenţii diferite, peste ani, ca să nu zic decenii. Am apucat oameni de marketing diferiţi, care cu fixaţiile sale, care cu idiosincraziile sale personale, pe care le transfera inconştient brand-ului…
În calitate de copywriter, am încercat imposibilul: să menţin cît de cît o anumită retorică de brand, legată de marea comunicare Philips worldwide, de-a lungul unei istorii deja centenare. Am făcut-o în tăcere, în subteran, cu abnegaţie de cerber, în răspăr de multe ori cu umorile unora şi năbădăile altora. Am studiat de unul singur reclamele Philips, de cînd era un simplu producător de proteze auditive şi comanda machete art déco, pînă în epoca barocelor spoturi animate de la Euro RSCG. Cu timpul, studiul autodidact a fost înlocuit de brief-uri competente, de la mama lor.
Singur acest ataşament în timp, mai degrabă de consumator fanatic decît de comunicator profesionist, mi-ar da poate dreptul să mă bag şi eu în seamă şi să spun:
Tagline-ul campaniei actuale “Philips, bineînţeles” (cea cu preludiul de Bach) ar fi mers mai bine în limba română “Philips, fireşte”; cu o fericită aliteraţie (mai apropiată de originalul Philips of course) şi un plus de naturaleţe pentru vocea feminină din spoturi. Ar fi fost marele moment ca Philips să capete şi în română un claim memorabil. De altfel, bun, bine, bineînţeles etc. sînt termeni uzitaţi de concurentul Braun…
Ce contează? Philips a cumpărat acum mai mult spaţiu, îţi va răspunde marketerul “românesc” (cel pe care nici criza nu-l dezvaţă)…
Dacă aş fi fost şi azi copywriter-ul lui Philips, aş fi luptat pentru această miză, care unora poate părea măruntă, dar care se cuantifică cu multe zerouri în coadă.
PS! Apropo de ilustraţia muzicală. Bach vine tare din urmă în topul compozitorilor folosiţi în reclame. Remember Hamlet?
Leave a Reply