textier.ro

http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=3986

Încă din vara lui 2005, Vlad Nancă a găsit o modalitate de a înlocui, prin “muşamalizare”, Ţeapa lui Ghilduş: un mare con roşu, de tip jalon de circulaţie. Ironic pe termen scurt, la adresa Puterii girofarice de orice coloratură politică; dar şi pios-simbolic, pe termen lung, dincolo de conjuncturi şi cojuraţii: centrul Pieţei Revoluţiei e văzut ca epicentru al noii Românii, ca bornă originară, Kilometru Zero al unei noi istorii. O istorie a demnităţii, pe care o trăim cu întreruperi, cu sincope şi cu… sule în coastă, precum această bizară Ţeapă a lui Ghilduş, semn al unor vremuri bizare, cu ţepe de milioane (în toate sensurile) şi politicieni care îşi permit (încă) să sfideze cu aroganţă gustul public, opinia cetăţeanului, bunul simţ comun.

Poate că jalonul lui Vlad va înlocui într-o zi imunda Ţeapă. Bucureştiul nostru ar putea intra în rîndul oraşelor, din Europa şi din lume, ambientate de artişti precum Christo. Poate va fi altă operă, a altui artist. Importantă este dezbaterea, problematizarea, propunerea de alternative. E ceea ce încearcă Scornelius să facă, sub forma unui concurs cu premii. E importantă şi viziunea ta, cititorule. Poate nu te interesează premiul (care, mă rog, nu-i nici el de colo…); dar poate totuşi te interesează faţa şi sufletul capitalei tale.

(c) Vlad Nancă