semnal 09 June 2009, 3 Comments
Miercuri 10 iunie la 17:30 la Muzeul Ţăranului Român se inaugurează o amplă expoziţie dedicată Dobrogei. Trimisul foarte special Bogdan Iancu transmite.
semnal 06 June 2009, 11 Comments
Miercuri seară în Clubul Ţăranului, Dumitrescu prozator va fi glosat de Dumitrescu textier. Bogdan Dumitrescu, fostul meu coleg de agenţie şi veşnicul meu prieten m-a invitat să particip la evenimentul de lansare a cărţii sale de schiţe, momente şi story-uri – SMS (Polirom, Ego Proză). Vor ţine microfonul în mînă cu mai mult folos Simona Sora şi Răzvan Exarhu. Postfaţa cărţii a fost scrisă de Mircea Cărtărescu. Astfel Bogdan a luat un serios avantaj în concursul nostru eliminatoriu, de-a care dintre noi va fi numit simplu, clasic, ca-n manual – Dumitrescu…
Hai şi un snapshot din carte, ca să vă fac poftă s-o procuraţi, eventual chiar cu autograful lui Dumitrescu:
“La nouăsprezece ani, colonelul de cavalerie de la parter jurase la mormîntul logodnicei sale să nu se mai căsătorească niciodată.“
semnal 01 June 2009, 6 Comments
Acum vreo 10 zile am lăsat un comment pe blogul lui Ioan T. Morar. Nu mi-a intrat din prima. Mi-am zis “de-ale lui Murphy!” şi am oftat. ITM nu mi-a refuzat niciodată vreun comment pe blog, deşi e dreptul lui s-o facă (iar eu n-aş avea nimic de obiectat). E drept că nici nu mi-a răspuns vreodată, dar departe de mine această pretenţie. Îl admir într-atît pe acest om, încît îmi e de ajuns să mă ştiu acolo, “cu micuţele mele rînduleţe”, printre ale altor zeci şi sute de fani. Aşa că am retrimis commentul (pe care mi-l salvasem din precauţie). Am primit instantaneu acel răspuns în engleză care te avertizează că nu e nevoie să trimiţi de două ori şi că prima expediere fusese înregistrată. M-am liniştit aşadar… pentru încă vreo cîteva
read more
Durerea e un alint
numai tu mă faci s-o simt
doar tu mă saturi şi-apoi mă faci s-o doresc mai mult
Durerea e un balsam
numai tu mă ajuţi s-o am
doar tu-mi dai viaţă şi-apoi tot tu mă omori încet…
read more
semnal 14 May 2009, No Comments
Lyrics-urile care ne servesc de motto pentru dezbaterea de diseară au fost scrise de John Lydon încă din vremea în care se-şi mai zicea Johnny Rotten, cu intenţie polemică faţă de Malcom McLaren, managerul-păpuşar al Pistolşilor. Multă furie juvenilă, dar şi o doză de profeţie. Cîntecul e din ‘78. Legătura cu noi azi, aici, acum? Aştept sugestii de la 19:00 în El Comandante.
You never listen to word that I said
You only seen me
For the clothes that I wear
Or did the intrest go so much deeper
It must have been
The colour of my hair.
Public Image.
What you wanted was never made clear
read more
Dezbaterea Public Image e organizată de E-Cart.ro joi 14 mai de la 19:00 în El Comandante. Dezbat Marius Babias, Vlad Morariu şi mandea… precum şi oricare dintre voi are chef, timp şi plăcere. Dar hai să las comunicatul să
read more
Trupa care m-a “debutat” şi, respectiv, trupa care m-a consacrat ca textier cîntă două seri la rînd – vineri şi sîmbătă – în Clubul Ţăranului, în cadrul unui amplu program “ostalgic” de Armindeni.
Care nu pleci de 1 Mai la ţară – vino la Ţăran!
Care mai ai cravată de pionier – e momentul să o porţi din nou.
read more
Stau în Titan, dincolo de Lacul IOR (privind dinspre centru). De 16 ani, cam 5-6 luni anual merg cu bibicleta la serviciu. Nici cînd am lucrat în Casa Scînteii (anul trecut) nu am abandonat acest obicei, deşi trebuia să ajung în capătul celălalt al oraşului. Aproape de fiecare dată m-am dus şi m-am întors pedalînd prin parc. Uneori prin trei parcuri: IOR – Fabrica de Pîine – 23 August (actualul Naţional), – un frumos traseu verde în acest oraş îmbîcsit şi înnoxit. Ca să tai de-a curmezişul parcul IOR (actual Cuza) cu bicla îmi ia două minute. Nimeni nu mă simte, nu deranjez nici firul de iarbă. Acum, de cînd Ngă-ngăoiţă primaru’-ngă-ngărduleţ mă taxează cu 500 de RON amendă pentru această simplă tranzitare cotidiană, sînt forţat să ocolesc pe bulevard, ceea ce mă întîrzie şi mă obligă să mă înghesui cu pietonii pe trotuar.
În Parcul IOR m-a învăţat răposatul tata să merg cu bicicleta cînd eram mic. Tot acolo, cu o lună-n urmă, l-am învăţat şi eu pe fi-miu să meargă fără roţi ajutătoare. Norocul nostru că ne-am grăbit. Că de-acum clanul lui Ngă-ngă, satrapii ngărduleţelor şi ngababii bordurilor, ne îngrădesc pe zi ce trece cum nici Ceauşescu
read more
