Crăciun în criză, publicitate în gripăA fost Ceauşescu un bun orator?

Taxa fast-food: un proiect indigest

arhivă, în România se poate @ 25 January 2010

În 2009 McDonald’s a închis afacerea din Islanda, piaţă de 300.000 de locuitori grav lovită de criză. În ţara gheizerelor, multinaţionala a deschis primul restaurant în 1993. În România, McDonald’s s-a lansat relativ în aceeaşi perioadă, în 1995 (la parter la Unirea, ţineţi minte coada de la lansare?), a practicat în decursul anilor ‘90 o politică de preţuri scăzute, specială pentru pieţele emergente (că să nu zic sărace), care a dat roade pe termen lung; pentru ca actualmente să deţină 50 de restaurante. (În Islanda avea trei.) În 2009, în plină criză, lanţul arcadelor aurii a investit în RO un milion de euro. Decît! ;)

Asta ar pute fi o mică prefaţă la articolul pe care l-am publicat în B24FUN săptămîna trecută, în continuarea eseuaşului despre fast-food de la sfîrşitul anului trecut. (La mulţi ani tuturor care dau pe aici!)

Taxa fast-food: un proiect indigest

Sunt ştabii noştri naivi şi manipulabili? Se încred ei în toate etichetele şi miturile vehiculate de media? Sau ni le servesc mai departe nouă, în mod conştient şi controlat, în tentativa de a ne manipula mai dihai?
Când a proiectat legea taxării fast-food, a avut oare ministrul Sănătăţii proprietatea termenilor? Ori s-a lăsat păcălit de folclorul online al militanţilor bivolarişti, cu ingenuitatea unei cititoare de gazete naturiste? E conştient oare domnul Cseke Attila că din categoria fast-food, adică “hrană rapidă” (deopotrivă preparată rapid şi propusă consumării rapide) fac parte merdeneaua, covrigul de Braşov şi braga (tradiţionala băutură balcanică, 100% naturală, tot mai rară în ţara miniştrilor zeloşi)? Şi-o fi dat oare seama onor. reprezentantul UDMR că în categoria fast-food, definită ca la carte, intră şi popularul kürtős-kalács, poate cea mai iubită invenţie secuiască? Ori a fost doar o eroare terminologică? O fi vrut oare ministrul să spună “junk food”? În acest caz, ar fi trebuit să ştie că e deja în vigoare, mai mult decât o taxă, interdicţia de a comercializa produse hipercalorice în incinta şi în preajma şcolilor. Idem, “Cseke úr” din Transilvania ar fi trebuit să identifice, în categoria alimentelor nesănătoase de pe lista nutriţioniştilor, slana, toba şi cârnaţul, ca de altfel majoritatea felurilor tradiţionale ardeleneşti.
Pe de altă parte, un ditai ministrul român s-ar presupune că e la curent cu mai noua tendinţă a multinaţionalelor fast-food prezente la noi, de a include în meniu preparate light, bazate pe fructe şi legume proaspete! Ergo, îşi dă seama onorabilul că o lege polemic îndreptată contra consumerismului global ar lovi tot pe micul restaurator local, apărător al tradiţiilor culinare? Şi, poate cel mai important pentru politician din România, acesta s-ar presupune că înţelege rolul modernizator şi igienizator al restaurantelor de benzinărie şi al francizelor fast-food deschise de-a lungul drumurilor patriei, dincoace şi dincolo de Carpaţi…

9 Responses to Taxa fast-food: un proiect indigest

  1. Dedalus Says:

    Astea sunt taxe/impozite pentru obtinerea de lichiditati pentru contracte publice supraestimate sau inutile.

    Ne imprumutam si punem taxe nu pentru a plati salarii si pensii, ci pentru a avea suficiente lichiditati cu care sa fie platita clientela politica.

    Sume foarte mari reprezinta “datorii” ale candidatilor din campania recenta. Credeti ca le vor plati membri de partid din cotizatii?

    Mda. Poate. ;-)

  2. Luke Says:

    Trebuie sa admitem ca din “etichetele şi miturile vehiculate de media” stim si de eticheta “taxa fast-food”.
    Dar stim cu siguranta ce contine propunerea acestei taxe? Doar la tv am vazut pe unii ce le bagau microfonu in gura unor buticari care evident se dadeau de ceasu mortii la intrebrea “ce veti face daca vi se mai percepe inca o taxa?” Ceva concret stim totusi? asa degeba ne dam cu parerea daca va fi sau nu taxata slanina cu ceapa, doar alimentam miturile. Cand voi vedea un proiect, o lista a alimentelor si compusilor vizati imi voi da cu parerea daca-i buna sau nu legea.
    Oricum nu exclud ca cineva de-acolo de sus sa fi aruncat petarda si acum urmareste toata treaba asta ca sa se hotarasca cum vor face in final legea ca sa dea ei bine la imagine: cati romanasi socialisti vor sa stoarca banu de pe Mac ala putred de bogat, sau la cati le vor chiorai matele dupa aia?

  3. Dedalus Says:

    Daca nu va fi asta, va fi alta. Cauza e banala: impozitul forfetar nu mai are suflare, nu mai poate colecta bani de la amarasteni ca sa-i dea la contractele supraestimate…

  4. horia Says:

    taxele sunt absolut necesare, ca o masura de coercitie a unei societati romanesti iesite din tzatzani, in care totul e posibil, si in care cultura alimentatiei e catastrofala.
    Ca si in cazul urbanismului, avem nevoie si aici de impuneri stricte, care sa duca la un reviriment si o insanatosire.

    In detaliu – trebuie sa vedem exact modul de aplicare al taxei, legea.
    Insa principiul ei e bun, si nu consider necesar a se discuta decat despre aplicare, nu despre ideea in sine!
    Altfel, ajungem acolo unde s-a ajuns si cu procesele revolutiei sau ale mineriadelor: in hatisul viciilor de procedura, ignorand problema de fond!

  5. cititor intamplator Says:

    Foarte buna idee acest impozit pe mancare proasta si nesanatoasa; iar mc donald’s mai bine sa inbolnaveasca copii altora, decat cei romani. si cu atat mai bine, inteleg ca acesti bani vor merge catre sanatate si speram ca vor acoperii cheltuielile celor cu obezitate si boli aferente. oricum acestia, care sunt tot mai multi, neatenti cu sanatatea si greutatea lor, consuma imens, si intens, si nici nu pot muncii, deci toata societatea trebuie sa plateasca : tratamente , pensii etc. pare genial sa existe “solidaritate” in aceasta directie platindu-se aceasta taxa de catre acei care la randul lor s-ar putea sa aiba nevoie de cele insirate mai sus, pentru ca la randul lor consuma mancarea “moartea pancreasului”-food

  6. dan Says:

    Problema nu este atat taxa in sine (cu care poate as fi de acord) ci modul imbecil de a defini termenii de “fast-food” / “junk-food”.

    Intrebati orice nutritionist, o shaorma facuta ca la carte este de fapt o combinatie destul de echilibrata de proteine (carne), carbohidrati(cartofi/lipie), vitamine (salata de varza+muraturi).

    Pe de alta parte io pot sa fac acasa clatite si sa ma ingras din ele de ramane McDonalds cu gura cascata. Pune taxe si pe faina/zahar/oua/lapte ?

    As vrea sa vad normele de aplicare a legii, cum clasifica produsele in taxabile sau nu, si asa mai departe inainte de a spune ceva mai mult.

  7. Paula Says:

    Pe mine ma oboseste vesnicul argument adus in apararea noilor taxe – se practica si in alte tari. Si acesta enuntat de catre conducatorii nostri cand nu prea mai stiu ce altceva ar putea spune.

    Nu face decat sa-mi dea senzatia ca exista cineva acolo cu misiunea precisa de a consulta legile celorlalte state in vederea indetificarii taxelor care inca ne lipsesc in Romania. :D

  8. textier Says:

    @all: Multumesc ca nu m-ati uitat. Promit sa ramin pe pedale.
    @Luke: A fost declaratia ministrului. In mod normal, ar trebui sa urmeze proiectul ca atare. Dar, la fel ca in alte momente legislative extravagante (legea Ghise-Funar de repartizare egala a stirilor pozitive si negative la TV, interzicerea bicicletelor in oras, legea limbii a lui Pruteanu), opinia publica poate descuraja initiativa inca din faza de redactare. Cel mai descurajant este – cred – un jurist care, revizuindu-ti textul, te obliga sa definesti clar termenii. Atunci se vede clar ce eticheta si mit.
    @horia: Trecerea de la “cultura foamei” (traditionala, milenara) la “cultura imbuibarii” (consumerista, moderna/postmoderna) s-a facut la noi poate mai brusc si mai imprevizibil ca in alte parti. Fast-foodul e doar o componenta a problemei. Paralela cu urbanismul e interesanta, dar eu as trasa si diferentele: hrana e inainte de toate fapt privat, e atitudine si raspundere individuala fata de propriul corp/spirit; in timp ce organizarea urbana e fapt public etc. Un om e mai liber fata de propria pers. dect fata de spatiul public. In plus, cred ca reglementarile trebuie insotite (chiar precedate) de educatie, de informare, de constientizare.
    @cititor: intimplator, astea sint argumente pe care le auzim de ‘j’de mii de ori si, nu intimplator, de la oameni fara copii. :)
    dar daca, intimplator, iti vine pipi (cel putin) in oras, in zona unirii sau romana, ce faci? te uiti dupa cabinele verzi ale primariei sau intri in vagauna “dusmanului”?

  9. Ash Says:

    O propunere total nerealista.Nu m-ar convinge sa nu mai iau un burger de la Mac faptul ca este mai scump cu 1-2 lei. Cum nu ma convinge sa nu cumpar de la emag (www.vvoip.ro) un notebook pentru ca voi sta mai mult in pat si voi face mai putin sport.

Leave a Reply