Două articole despre publicitatea în timp de criză
Primul e scris în IQads de Octav Gheorghe, “asociatul” din “Gavrilă &”; şi e mai… aşa, pentru insideri. Dar cu siguranţă că, în schimbul unei minime concentrări, îi va amuza şi pe cei mai profani. Într-o lume perfectă, în care Octav ar avea răgaz de scris, Beigbeder s-ar cere afară.
Pe al doilea l-am scris eu în Dilema Veche şi e mai aşa, pentru profe de română. Redau un capitolaş, nu de alta, ci ca rezolvare a testului de retorică publicitară cu care vă sînt dator de cîteva săpt.:
[...] Tonul reclamelor s-a schimbat în general. Mai toată lumea vorbeşte în comunicate, statement-uri sau manifeste. Recuzita brandurilor pare să fi fost pusă la depozit; în arenă coboară producătorii înşişi, cu pretenţia de a ne vorbi pe şleau, fără sofisme negustoreşti. „Noi facem asta pentru tine“ – pare să fie sintaxa folosită de mai toţi anunţătorii, de parcă şi-ar fi copiat-o unul de la altul peste umăr. Noi, care „ştim mai bine de ce ai nevoie“, care „îţi protejăm bugetul“, care „am testat produsul pe pielea a sute de milioane de bărbaţi (pentru tine)“, Noi, care „ne inspirăm fanii şi fancluburile“ şi reciclăm „reclama Noastră de anul trecut“ – în fine, Noi ăştia care sîntem mari şi importanţi în faţa ta, mizăm (aproape) totul pe acest mesaj, aşa că… binevoieşte să te laşi convins!
E grandilocvenţă şi forţă, dar e şi reproş voalat de nerecunoştinţă. E imprecaţie cu un fior de intimidare. Totul – pronunţat grav de acel Noi pompos, acea persoană I plural, a colectivităţii sau a majestăţii. Un ton copleşitor, destinat îndrăznelii excepţionale (celebrul We try harder din anii ’60) sau, dimpotrivă, rutinei de pe toate gardurile („angajăm vînzătoare“).
Să nu ne mirăm dacă vom vedea, într-o bună zi de criză, o reclamă în care bombonelele animate M&M’s ne vor grăi solemn: „Noi, de zeci de ani, în sute de ţări, în mii de pachete şi milioane de bucăţi, ne-am făcut datoria de a ne topi nu în mînă, ci numai – şi numai! – în gură“ [...]
September 24th, 2009 at 11:13 am
apropos de publicitatea de criza… am senzatia ca se revine la epoca preistorica a ad-urilor TV, ca sa fie/para ieftin. Am doua exemple mai noi: Oriflame, cu Monica Tatoiu si o alta doamna – realizare tip colaj rudimentar si o reclama care ruleaza acum pe Realitatea la o vopsea cu care vopsesti toate blocurile din oras – brrrr…
Este doar o senzatie a mea?
September 24th, 2009 at 2:06 pm
Oriflame a mers tot timpul pe ieftenea: cartoane sau cel mult montaj de cartoane cu un efect typo indoielnic + vocea dnei T. Acum iese mai mult in evid., pt. ca s-au rarefiat spoturile. Nu am comentat cazurile de saracie a productiei. In princ. nu am nimic contra minimalismului sau a curentului “arte povera”, ca optiune estetica. E mai grav ca am regresat dpv al gindirii de marketing. Vezi http://iqads.ro/Analize_Reclame_read_11059/cosmotei_cu_glas_subtire.html
October 1st, 2009 at 10:29 am
Stimate Domn,
Am citit articolul dumneavoastra “Sfantul Toma…”doresc doar a va informa ca litigiul dintre mine si Domnul George Becali referitor la utilizarea de imagini din filmul “Mihai Viteazul”, a fost solutionat in instanta cu decizia de cistig acordata partii vatamate. Domnul Becali a respectat decizia data de Instanta Judecatoreasca.Cred ca precizarea este importanta.Cu respect ,va multumesc. Oana Pellea
October 14th, 2009 at 3:46 pm
dincolo de faptul ca e foarte misto scris, eu n-am avut inca senzatiile, macar o parte dintre ele, descrise in articol.
de pilda, reclama la raiffesen cu banii care zboara din poseta mi se pare ca vorbeste despre un soi de autonomie a banului in perioada asta de criza. banii sint acum o forta misterioasa, privita cu egal respect si de cel care plateste si de cel care consuma reclama. banuiesc ca si de cel care o concepe.
cit despre ford, cica le-au crescut vanzarile cu 79% in china. habar n-am cum e retorica publicitara in china, dar parca imi vine sa cred ca mai are urme de intimidante indemnuri tovarasesti