Comments on: Eurovision Moscova 2009: Evrovidenia opricinicului http://textier.ro/2009/05/eurovision-moscova-2009-evrovidenia-opricinicului/ blogul lui Florin Dumitrescu Wed, 16 May 2012 18:42:00 +0300 http://wordpress.org/?v=2.8.3 hourly 1 By: textier http://textier.ro/2009/05/eurovision-moscova-2009-evrovidenia-opricinicului/comment-page-1/#comment-1503 textier Tue, 19 May 2009 19:41:13 +0000 http://textier.ro/?p=1301#comment-1503 Ocin haraşo: http://www.youtube.com/watch?v=PK3xtOi7WWk (evident, fetiţa noastră din balcani e în stare să spună că ea arată şi se mişcă mai bine dect "tatuatele", dintre care roşcata cam arată ca o mamaşă de matrioşe...) Ocin haraşo:
http://www.youtube.com/watch?v=PK3xtOi7WWk
(evident, fetiţa noastră din balcani e în stare să spună că ea arată şi se mişcă mai bine dect “tatuatele”, dintre care roşcata cam arată ca o mamaşă de matrioşe…)

]]> By: neagrigore http://textier.ro/2009/05/eurovision-moscova-2009-evrovidenia-opricinicului/comment-page-1/#comment-1502 neagrigore Tue, 19 May 2009 16:00:40 +0000 http://textier.ro/?p=1301#comment-1502 Mi-a părut rău ca n-am prins corul Armatei Roşii, îmi aduc aminte de Leningrad Cowboys, dar presupun că pot vedea direct filmul lui Kaurismaki. Ce n-am înţeles eu este cum de Elena Gheorghe se declară mândră de ea???!!! Eu când luam un doi, în liceu la matematică, îmi venea să intru în pământ de ruşine. Bine, după aia m-am obişnuit cu ideea că sunt mediocru şi am devenit nesimţit. Cam ca ea, aşa. Asta este problema cu muzica pop românească, nu ne vedem niciodată lungul nasului, suntem mai ceva ca Pinocchio, nişte marionete nesimţite. Bineînţeles că se poate extrapola după gust. Douăzeci de ani ne-a trebuit pentru a ne şterge din minte bunul simţ, simţul ridicolului, precum şi cel de al şaselea simţ. ai sii ded pipăl ... Mi-a părut rău ca n-am prins corul Armatei Roşii, îmi aduc aminte de Leningrad Cowboys, dar presupun că pot vedea direct filmul lui Kaurismaki.
Ce n-am înţeles eu este cum de Elena Gheorghe se declară mândră de ea???!!! Eu când luam un doi, în liceu la matematică, îmi venea să intru în pământ de ruşine. Bine, după aia m-am obişnuit cu ideea că sunt mediocru şi am devenit nesimţit. Cam ca ea, aşa.
Asta este problema cu muzica pop românească, nu ne vedem niciodată lungul nasului, suntem mai ceva ca Pinocchio, nişte marionete nesimţite. Bineînţeles că se poate extrapola după gust.
Douăzeci de ani ne-a trebuit pentru a ne şterge din minte bunul simţ, simţul ridicolului, precum şi cel de al şaselea simţ.

ai sii ded pipăl …

]]>