Sarmalele Reci – Durerea e un alint (2009)Vineri 22 concert Sarmalele Reci în Dristor

Eurovision Moscova 2009: Evrovidenia opricinicului

televedenii @ 19 May 2009

La Olimpiada din Moscova 1980 s-a făcut întîi de toate politică… chiar geopolitică grea… şi undeva, în planul doi, s-a făcut şi sport. Cei mai mărişori dintre noi îşi amintesc pesemne ce greu i-a fost echipei române de gimnastică feminină să lupte cu arbitrajul părtinitor…  Dacă ar fi să organizeze ruşii fie şi un campionat de cine-scuipă-mai-departe, tot ar fi prilej de stratageme, de intrigi, de mici trişerii cu mare miză propagandistică.

Şi cum Eurovisionul e ceva-ceva mai mult decît un campionat de cine-rîgîie-mai-tare, Kremlinul a acaparat prilejul de a face din acest festival vetust o adevărată Potemkiniadă de importanţă planetară.

Acest soi de “Cîntarea Europei”, vestigiu al epocii de glorie a televiziunilor statale, îşi mai arătase bruma de noimă anii trecuţi, cînd a reuşit să propună circuitului internaţional nişte artişti precum Ruslana sau Elena Paparizu, care altminteri s-ar fi pierdut în cvasi-anonimat.

Ipac s-a dat pravilă ca Evrovidenia 2009 să fie super-instalată şi hiper-asamblată pe stadionul Olimpiiski, căptuşit cu updatări tehnice de-a dreptul SF! Cine s-a întîmplat să zapeze pe TVR1 în seara primei semifinale a putut vedea tancuri şi avioane lansatoare (ce-i drept gonflabile, dar tocmai de aceea mai hiperbolice ca în realitate,  mai… “umflate” retoric), călărite de maturizatele TaTu, care cîntau, laolaltă cu Corul Armatei Roşii, “N-o să ne prindeţi din urmă”… Nu, okţidentule… nu pagadi!

Cine a vrut să cîştige concursul a jucat cartea ruşilor. Norvegienii l-au decartat pe acest Aleksandr Rîbak, fiul unui celebru violonist bielorus, cu al său cîntec neo-căzăcesc într-o adorabilă engleză slavonizată; un gimnast al muzicii, capabil să facă podul cîntînd la vioară şi să răcnească ţopăind şi mînuind arcuşul cu virtuozitate, fără să-i falseze coardele nici din gît, nici de pe grif. Un menestrel la masa opricinicului! L-au votat tot CSI-ul şi toate ţările nordice, de o parte şi alta a Balticii. L-au votat fetele şi băieţii din Balcani, l-au votat repatriaţii din Israel. Concursul a fost cîştigat de Norvegia; cursa a fost cîştigată de Rusia.

Cine a vrut să protesteze a jucat cartea americanilor. Eta marketing, eta poziţionaţia: Georgia a mers în concurs cu acest disco de negri (We Don’t Wanna Put In), amintind de epoca războiului rece şi evocîndu-l în refren pe proteicul ţar Vladimir, care cică nu ar mai fi de dorit:

We don’t wanna put in,

The negative move,

It’s killin’ the groove,

I’m gonna try to shoot in,

Some disco tonight,

Boogie with you.

Cuvintele “put in” sînt cîntate cu vocale lungi, ca aluzia să fie clară… Pe “shoot in” Stefan Mgebrişvili şi graţioasele 3G fac gestul împuşcării în tîmplă. A fost, da, un gest sinucigaş, pesemne calculat: gruzinii erau calificaţi în concurs, dar participarea le-a fost cenzurată in extremis de către organizatori. Problemadze cu arbitrajvili?

3 Responses to Eurovision Moscova 2009: Evrovidenia opricinicului

  1. neagrigore Says:

    Mi-a părut rău ca n-am prins corul Armatei Roşii, îmi aduc aminte de Leningrad Cowboys, dar presupun că pot vedea direct filmul lui Kaurismaki.
    Ce n-am înţeles eu este cum de Elena Gheorghe se declară mândră de ea???!!! Eu când luam un doi, în liceu la matematică, îmi venea să intru în pământ de ruşine. Bine, după aia m-am obişnuit cu ideea că sunt mediocru şi am devenit nesimţit. Cam ca ea, aşa.
    Asta este problema cu muzica pop românească, nu ne vedem niciodată lungul nasului, suntem mai ceva ca Pinocchio, nişte marionete nesimţite. Bineînţeles că se poate extrapola după gust.
    Douăzeci de ani ne-a trebuit pentru a ne şterge din minte bunul simţ, simţul ridicolului, precum şi cel de al şaselea simţ.

    ai sii ded pipăl …

  2. textier Says:

    Ocin haraşo:
    http://www.youtube.com/watch?v=PK3xtOi7WWk
    (evident, fetiţa noastră din balcani e în stare să spună că ea arată şi se mişcă mai bine dect “tatuatele”, dintre care roşcata cam arată ca o mamaşă de matrioşe…)

  3. Alex Says:

    Gabi, eu iti inteleg perefct frustrarea, si eu am avut unoeri probleme cu drumurile, asa cum am si povestit pe blog, atunci cand am relatat intregul road trip.Cu toate astea, nu mi se pare un motiv ca sa nu imi vad tara. Nu trebuie sa ma bag in cele mai mari hartoape sau drumuri infecte ca sa vad ceva. Sunt destule de vazut si daca tii soseaua principala, care totusi e in limite rezonabile.Nu trebuie sa faci un tel din asta, si nu trebuie de fapt sa faci nimic din ce nu iti place. Scopul articolului a fost sa explic cum se face un circuit, pentru ca este o modalitate de petrecere a concediului pe care poate unii ar putea sa o incerce, mai ales daca pana acuma au mers intr-un singur loc in concediu in Romania(adica de exemplu 7 zile in locul x).Cat despre uzura, nu stiu ce sa spun, masina se uzeaza si cand mergi in oras si cand mergi oriunde, daca as sta sa ma stresez pe chestia asta, nu m-as mai simti bine in concediu.Sa stii ca si noi am mers “no reservations”, probabil nu am fost destul de clara. Atunci cand faci Road Tripping, oricat de bine ti-ai planifica, nu ai de unde sa stii dinainte unde ajungi in fiecare seara pentru cele 2 saptamani sau cate or fi. Si mereu cand am mers in campinguri, nu a existat sa nu fie loc de cort. Cum am spus si in articol, campingurile la noi nu mai sunt ce erau. Am mers in campinguri asta vara care sunt exact ca cele din afara.Despre cicloturism, chiar nu ma pricep, asa ca nu stiu ce sa-ti spun. In orice caz, iti doresc succes cu canoeing, sper sa nu ai probleme! Oricum eu am vazut ca sunt multe rauri pe care poti face asta fara restrictii.Cat despre turismul in Romania, eu zic sa te mai gandesti, insa daca nu esti atras de ceea ce e de vazut la noi, chiar nu are rost sa-ti faci griji! :)

Leave a Reply