Despre imnul lui Moga: un gînd prea tehnic pentru Gândul
Gândul mi-a solicitat acum cîteva zile o opinie despre imnul turistic al României compus de Moga la comanda ministresei Udrea. Am răspuns în toate calităţile mele de textier şi copywriter… Mi s-a re-replicat: “prea intelectual, frate! dă-l la tine pe blog”. Ceea ce şi fac mai jos.
Nimic despre muzica greu de fredonat (Udrea însăşi s-a eschivat fîstîcită să cînte reporterilor); nimic despre sloganul oarecum stîngaci în engleză (”land of choice”, în loc de “choices”… ), nimic despre strategia improvizată de branding naţional (Bogdana Butnar a schiţat o primă nedumerire aici). Doar retorică şi libretistică (şi nicio diacritică):
In versul cel mai important – “Come to Romania” – , s-a optat pentru varianta in care toponimul englezesc Romania e rostit in trei silabe: Ro-ma-nia (cu diftong la sfarsit). Teoretic e OK: in limba engleza se permite si pronuntia in trei silabe, si cea in patru silabe. Pentru claritate, eu as fi optat pentru varianta in patru: Ro-ma-ni-a. In general, cuvantul “Romania” e mult prea inghesuit fata de acel “come” initial, care se lafaie pe jumatate din masura. De parca ne-ar fi rusine sau jena sa spunem clar “Romania”! Daca nu esti atent, poti intelege Rumelia, Rutenia sau Rowenta. Si nici nu exista o cezura (pauza) clara intre “to” si “Romania”, in conditiile in care “to” e vocala accentuata, iar “ro” din “Romania” e silaba neaccentuata. Prozodic ar merge mai bine sa canti “cam turuita” sau “cam purulenta”. Banuiesc ca un compozitor talentat ca Moga a dat mai multe variante de jingle. Banuiesc ca au fost si unele mai apte pentru parametrii de memorabilitate si notorietate a brand-ului. Banuiesc ca, la banii care s-au alocat proiectului, a fost prevazuta si eventualitatea unor revizuiri. Asa ca… sa speram ca se poate indrepta.

May 4th, 2009 at 10:28 pm
parca de silabe, diftongi si prozodie le ardea lor:)
mie incercarea de analiza mi se pare si simpatica si muncita. pacat ca a incaput pe mainile unor insi grabiti…
May 5th, 2009 at 9:09 am
Florin, oricum ai întoarce-o, oricâtă analiză pe text ai face, un fapt e clar: imnul este un kitsch americănesc.
May 7th, 2009 at 9:27 am
@pritimaniac: si totusi… in maniera asta si cam in termenii astia se lucreaza
@darius: e privilegiul cititorului sa traga astfel de concluzii