Ne-am încontrat şi nu prea, Ana Militaru şi cu mine, pe tema ultimei campanii la credite. Titlul dezbaterii: Şut, tzukahara, game şi crediiit!
Primul comentator spune cu mai multă vehemenţă ceea ce mi s-a părut şi mie, dar n-am fost sigur: anume că mesajul e într-atît de ambiguu, încît se înţelege mai degrabă contrariul.
Citez totuşi din mine, ca de obicei:
Cel mai izbutit e spotul cu Hagi la Cora. E emotionant sa ii vezi pe oameni cum sar sa ii dea cutiile lor. E de asemenea importanta si ideea de “magazin de credite” transmisa conotativ. Celelalte doua mi se par de un realism aproape plat. Din pacate, in Romania, esti inca tratat cam asa, nu foarte diferit, in restaurante si in frizerii. Stii cum e? Omul vine acasa, dupa o zi in care l-au enervat nesimtitii din toate ghiseele si tejghelele posibile; si vede la televizor ospatari romani care isi trateaza prost clientii, ca sa serveasca un VIP. So what?! Romania e plin de nesimtiti ultragiosi.
Leave a Reply
October 28th, 2008 at 11:40 am
si eu am avut probleme in a intelege mesajul, dar probabil ca as avea probleme si in ceea ce priveste creditul, nu ma incadrez in target. Singurul lucru pe care as vrea sa il mentionez este muzica. Nu mi se pare potrivita, nu stiu de ce, dar pare mai degraba rupta din napolitana joe.