articol din ultimul B-24-FUN (în care, printre alte lucruri interesante Alex. Săndulescu citează în titlul lui – un titlu al Sarmalelor Reci)
Revolta de pe stadionul 23 August
de Florin Dumitrescu
Nu-i doar un mit urban: am fost martor
Era prin ’76 (parcă…); eram în generală. Răposatul tata mă mai ducea la stadion. În ziua aceea nu era meci pe 23 August. Era un spectacol-salată, cu actori şi cîntăreţi: Piersic şi Jean Constantin; Angela şi Corina; parcă şi Stela Popescu… În fine – crema! În timp ce tribunele se umpleau treptat, o „antrenantă” voce bărbătească striga prin staţie despre ce spectacol nemaipomenit urma să vedem. Show-ul se lăsa aşteptat; vocea relua anunţul, îmbiindu-ne să vedem “marele spectacol”, de parcă, odată veniţi acolo, mai trebuia să fim convinşi… La un moment dat, cînd încă publicul se vînzolea ca-n muşuroi, apare în arenă o superbă limuzină aurie. Capota depliată ni-i arăta, stînd cocoţaţi şmechereşte pe margine, pe cei patru-cinci artişti care făceau buchetul de atracţii al show-ului: ne făceau cu mâna. Maşina dădea ture pe pista de atletism, cu viteză destulă pentru a sălta pletele artistelor! La staţie – o muzică “antrenantă”. Apoi s-a petrecut ceva ilogic şi greu explicabil. Oamenii din tribune, parcă loviţi de dambla, au început să coboare în grabă spre teren, atraşi de automobil ca de un mare magnet. Stăteam la capăt de rînd şi-i vedeam bine: majoritatea bărbaţi, majoritatea tineri. Oameni simpli. Mîncători de seminţe. Cîţiva temerari i-au îmbrîncit pe miliţieni şi au năvălit pe teren (care pe atunci nu avea garduri de sîrmă sau altă protecţie). Păţania i-a incitat pe ceilalţi, care şi-au accelerat coborîrea. Cu instinct părintesc, tata m-a luat de mînă şi m-a zorit în sus, spre ieşire. Mergeam contra puhoiului. Abia am mai avut timp să văd terenul invadat de masele nestăvilite; şi să-l sesizez pe Florin Piersic luîndu-se de gît cu un atacator, în atitudinea sa voinicească din filme… Era prea de tot să fie aranjat. Erau sute, poate mii de oameni întărâtaţi. Vocea din difuzoare tăcuse. Se mai auzea doar – înfundat – muzica “antrenantă”.
Leave a Reply