Uncategorized 26 January 2006, No Comments


În urma revigorării topicului “manele”, voi posta o “pungă de plastic” din iunie 2005, pe care am scris-o şi am trimis-o la B-24-FUN din SUA (amănunt nu lipsit de importanţă), în chestiunea manelelor. Era printre primele luări de atitudine pro-manele din presa culturală, ca ripostă la valul de intoleranţă al unor critici venite dinspre canalele mai mult sau mai puţin oficiale.
Ca referinţă a convingerilor mele, sînt dator să citez mai înainte excelentul studiu al lui Andrei Oişteanu, “Ţara Meşterului Manele”, publicat în 2001 de săptămînalul “22″. Întrucît opusul lui AO nu este arhivat ca atare pe internet, trimit la o recenzie a acestuia din revista Contrast: http://contrast.20m.com/revista6.htm
Continuu cu cele două foarte interesante articole recente ale unor universitari români stabiliţi în SUA (deci scrise cu aceeaşi distanţare transatlantică, poate mai greu de înţeles pentru cei cu vecini manelomani):
- Sorin Matei, sociologul cunoscut de pe vremea dizidenţei anticomuniste din cadrul “grupului de la Braşov”:
http://www.expres.ro/comentarii/?news_id=208503
- Cezar Giosan, psihologul care a clătinat salutar balanţa dilemei în revista omonimă: http://www.algoritma.ro/dilema/fw.htm?current=104/index.htm
… şi “punga” pe care mi-a prilejuit-0 nu atît Imnul manelist din 1 Decembrie ‘05, cît reacţiile antidemocratice pe care le-a stîrnit:
http://www.hotnews.ro/articol_39004-Si-daca-imnul-este-la-origini-o-manea-de-Florin-Dumitrescu.htm
Iar acum “punga” din iunie trecut:

Dansul din năsuc şi fudulia cât şalvarii
Email din patria Pop Cult-ului, unde excesul de country & western îţi face dor de manea & geampara

Am văzut haioşi ai TV-ului românesc încruntându-se moralizator şi mârâind reprobator apropo de manele. Am văzut reclame anti-manele! Iar la Radio România am auzit un ditai redactorul muzical explicând de ce nu trebuia sa câştige melodia grecilor Eurovision-ul: că era o manea! Mai lipseşte s-o vedem pe Teo anti-manelistă!
Simptom: manelele-n exces au stârnit o reacţie a intoleranţei la fel de cumplită! Relax: nu mai e trendy sa fii anti-manele. Truism: nu e cool sa fii incrâncenat.

Voi yuppioţilor care, mai nou, vă scrieţi cu pixul pe geacă “rock supărat”, pozând în stâlpi ai templului esteticii, ştiaţi că…
… rock-ul a fost la origini o deşucheată muzică de dans?
… jazz-ul, la debutul lui Satchmo, se cânta la înmormântări, cu fanfara ransportată-n camion?
… tangoul a fost inventat de clienţii bordelurilor argentiniene, care dansau bărbat cu bărbat, până le venea rândul?
Că dimpotrivă maneaua – în vechime muzica domnilor – a parcurs traseul invers? Că în tinereţe Cantemir al nostru era vedetă la curtea sultanului ca interpret de manele? (Halal eurovisionlâc!) Că maneaua, cultivată şi de Anton Pann, a prilejuit capodopere, de la Barbu Lăutarul la Romica
Puceanu? Şi că azi, prin avalanşa de neo-manele comerciale – cu tobe electronice pe post de ţambal şi clapă-n loc de clarinet, cu voce hăhăită şi texte cabotine – îşi mai face loc şi câte o mică… minune? Iar marile culturi sunt tocmai acelea care-şi stimulează micile tresăriri?

Uncategorized 23 January 2006, No Comments

Uncategorized 20 January 2006, 2 Comments

Propagandă pentru Turcia magistral realizată! Cică website matrimonial etc., de la care o mare avalanşă de evenimente online şi offline. Iar bulgărele de zăpadă se rostogoleşte mai departe, pe cale virală. Postarea de faţă e un exemplu…
http://www.ikissyou.org/

Uncategorized 19 January 2006, No Comments



Articolele care pe care mi le publică bilunar B-24-FUN la rubrica “Acum şi la pungă de plastic” le voi posta pe blog, cu o săptămînă întîrziere. Cu alte cuvinte, în săptămîna în care nu mă citeşti în cel mai îndrăgit ghid bucureştean, mă poţi (re)citi pe Textier.
Astăzi – despre pocnitorile de Anul Nou. Am primit deja observaţia că prea le ţin partea aruncătorilor de petarde… Intenţia mea a fost să analizez fenomenul la rece, ba chiar cu o undă de compasiune faţă de jertfele unui ritual implacabil.


Poc! Bang! Bum!

Să intrăm în noul an cu bubuieli ale minţii

Pot fi interzise, dar nu pot fi eradicate petardele din Bucureşti; din România; din acea parte a lumii guvernată în taină de Dionisos. Capătul calendarului e vremea când pur şi simplu avem chef (cei mai mulţi dintre noi) să auzim pocnete! Să bubuie!! Să plesnească şi să trosnească!!! Mai bine decât “cumpăna anilor”, acestui moment ar trebui să i se spună detonatorul anilor – cartuşul, amorsa, încărcătura explozivă a timpului.
Înainte de pocnitori, românul a avut biciul de la pluguşor. Şi buhaiul, mai puţin gălăgios, dar mai evocator simbolistic al membranei generatoare. Un himen muzical, buhaiul. La polul masculin, biciul dă pornirea. Zvâcul iniţial. Principiul tare.
Petarda e varianta urbană, industrială, a biciului. Mai puţin efort, mai mult efect. În secolul XIX, când Bucureştii nu aveau reglementări în regimul armelor, şmecherii cu caftan trăgeau în aer direct cu puşca sau pistolul. Dopul de şampanie e import bonjurist. Sunt neamuri care la
ora 12 desfac bere (din aceea scumpă): pocneşte mai bine şi… face mai multă spumă (alt simbol al fertilităţii). La italieni şi spanioli, în ciuda interdicţiilor orânduirii, an de an se moare din exploziile bombardelor improvizate – adevarate tunuleţe artizanale – cu ocazia Anului Nou. Ei da: la capitolul jertfe de revelion ne apropiem de norma europeană (iertat fie sarcasmul)…
E un avatar greu explicabil, care confirmă teoria big-bang-ului. Lumea cu siguranţă a ţâşnit dintr-o bubuitură. O petardă cosmică. O bubuială a minţii divine. Prea tânjim, în momente de reînnoire şi reformulare ritualică a speranţei, după tot ce face bum.

Uncategorized 19 January 2006, No Comments

(c) Postelnicu, www.badorgood.com, textier (mă rog, eu am doar am flipuit-o, că era cu fereastra pe dreapta)

Uncategorized 18 January 2006, No Comments

Este noul articol pe care mi l-a postat astăzi liternet-ul, preluîndu-l din numărul de decembrie al revistei Imagoo (pe tema reciclării).


La nici 15 ani, Marian e un maestru selector. Chiar aşa: la vârsta tuleielor, Marian stabileşte şi năruieşte elite. Şi încă unele foarte speciale… O selecţie în gunoi – asta operează Marian, ţiganul căruţaş… (continuare)

(c) Cristi Vătavu

Uncategorized 18 January 2006, No Comments

Prima televiziune care a difuzat integral “Adrian Băsescu”, recentul contra-hit al Sarmalelor, a fost TVR1!
Şi nu oricum, ci taman LIVE, în emisiunea “Puncte pe arta lumii” de miercuri 21 decembrie, 18:00!

Emoţia şi spontaneitatea au pătruns bine show-ul animat de Dragoş Bucurenci: Zoltan a încurcat distihul despre Ion Ilici Bokassa şi Dan Ioan Bouteflika; iar invitatul Dan C. Mihăilescu l-a confundat pe Purcărete cu Tocilescu (acesta ultimul – un vechi şi influent sarmalist)… însă a dovedit extremă acurateţe atunci cînd a apreciat Sarmalele Reci ca un rafinat fel românesc. Din meniul sarma-recitalului au mai făcut parte cîntecele “Şpriţ de vară” şi “Blues-ul băiatului sărac” (cortină pentru sensibilul remember 89-ist al lui Dragoş).

Un sample sonor al lui “Adrian Basescu” a fost difuzat de Pro TV în emisiunea lui Andi Moisescu Apropo TV din 18 decembrie.

Se pregăteşte Antena 1… (detalii în curînd).

Difuzează “Adrian Băsescu” (în ordinea trimiterii cîntecului în eter): City FM, Radio Guerrilla, Delta RFI, Info Pro, Radio Transilvania Satu Mare, Radio 21 Braşov, Radio Dada Focşani şi Student FM.

Mulţumiri tuturor jurnaliştilor şi editorilor care au preluat ştirea. Multumiri legiunii de situri, bloguri şi portaluri care au preluat link-ul! Mulţumiri miriadei de utilizatori de net care au participat la intreaga acţiune.

Menţiune specială: Ionuţ Coandă, designerul care i-a dat chip grafic lui Adrian Băsescu.
Gînduri speciale pt.:
www.eugen.ro/blog
http://www.feeder.ro/
http://www.mielu.ro/
blogariu.blogspot.com/
http://www.hotnews.ro/
http://www.top100.ro/
http://www.liternet.ro/

Şi campania continuă… Ascultă şi/sau descarcă-l pe Adrian_Basescu.mp3 de pe
www.sarmalelereci.ro

Uncategorized 17 January 2006, No Comments


Blitz-tour Sarmalele Reci în 3 importante centre sarmaliste din Sud:

- luni 16 ian. la Craiova
- marti 17 ian. la Cîmpina în Club Live
- joi 19 ian. la Slatina

Din Cornu pîna-n Valea Oltului, toţi sarmaliştii sînt aşteptaţi, cu sau fără căciuliţă, să îşi primească moştenirea!

www.sarmalelereci.ro

Uncategorized 17 January 2006, 1 Comment

“Adrian Băsescu” este cel mai recent buzdugan muzical lansat online de Sarmalele Reci. Iniţiativă civică, 100% non-profit, cîntecul despre politicienii clonaţi poate fi descărcat gratis de pe situl trupei http://www.sarmalelereci.ro/ sau poate fi ascultat la (deocamdată) 8 posturi FM. Acţiunii virale a Sarmalelor au răspuns pînă acum o sumedenie de internauţi care au împrăştiat mp3-ul sau l-au postat pe bloguri şi situri cu caracter mai mult sau mai puţin militant. Sarmalele Reci au deja experienţă în gherila online, după lovitura de anul trecut – “Adrian Minune presedinte”, un pamflet anti-Năstase care s-a alăturat în campania electorală 2004 vastei operaţiuni virale “Congo”.

Satiră a lumii politice actuale, noul cîntec este conceput ca o lungă listă de “mutanţi” politici, care începe vesel cu Adrian Băsescu, trece printr-un frisonant Corneliu Vadim Codreanu şi se termină cu un ameninţător Nicolae Antonescu! Combinaţia de nume politice de multe ori antagonice (Mariean Videanu, Angela Schröder etc.) se derulează pe o combinaţie de stiluri muzicale aflate în (aparent) conflict: manea + rock!

“Mai degrabă un rock oriental decît o manea rock” – încearcă să nuanţeze Zoltan Andras, autorul muzicii. Textierul Florin Dumitrescu explică de ce această opţiune stilistică: “Ca să redăm şi pe plan muzical promiscuitatea infinită a lumii politice. Năstase e rocker, cîntă Dire Straits la chitară, Băsescu îşi dă manele cu dansatoarele din buric… Ei însă în lumea lor dansează aceeaşi muzică, indiferent de etichetele pe care ni le afişează. După cum războiul dintre rock şi manele este unul artificial, aşa şi competiţia politică este doar aşa, ca un fel de mit al showbiz-ului.”

www.sarmalelereci.ro